Cum am ajuns aici

Defapt povestea corpului meu, cum a decazut, cum s-a ridicat, cum a supravietuit dupa ce l-am neglijat ...

Pe scurt : pe 4 septembrie 2009 am descoperit ca sufar de Leucemie acuta limfoblastica (LAL, ALL) . Am facut tratamentul alopat timp de 6 luni (chimeoterapie, corticosterozi, s.a). In tot acest timp am incercat sa-mi ajut corpul prin hrana pe care o mancam : sa fie bio, aproape 100% produse vegetariene-vegane . In luna mai a acestei luni am redescoperit hrana vie (raw food) si am hotarat ca aceasta va constitui tratamentul meu de mentinere a remisiunii , de fortificare a corpului si de a-mi ridica calitatea vietii.



Povestea intreaga :


   1. Primul contact cu medicina alternativa l-am avut la varsta de 15,16 ani, cand am avut tulburari hormonale (vizibile la nivelul ciclului menstrual). In loc sa iau hormoni artificiali/anticonceptionale am aflat de un doctor de familie minunat care mi-a prescris un tratament homeopat plus cateva sedinte de bioenergie, iar in final am luat doar 7 zile niste pastile cu hormoni in doza foarte mica.


2. Dupa perioada aceasta am descoperit ca scolioza mea nu era tocmai de trecut cu vederea, ci ca deja talia se deformase si soldurile deveneau inegale. Am apelat la un fel de chiropractician cu care am facut cateva sedinte, dar rezultatul nu s-a artat. Insa acesta mi-a vorbit despre importanta cerealelor integrale si ca este benefic sa le consum cat mai des (fierte insa) + detoxifierea intestinelor cu ulei de ricin si lamaie.

3. Pasul urmator a fost ca la 16 ani jumate sa-mi pun un corset pentru coloana la spital. Dupa 8 luni o cunostinta mi-a spus ca pot scapa de corset si ca el ma poate invata cum. Disperata de a mai purta non-stop corsetul si aproape fara rezultate (poate si din cauza mea ca nu faceam suficiente exercitii) am hotarat ca incerc. Cu aceasta perioada a coincis si faptul ca am descoperit ca am un chist ovarian de 15mm, iar medicul ginecolog mi-a recomandat din nou contraceptive. Astfel ca nesuportand ideea am ales din nou partea complementara, considerand-o (mai mult si din sfaturile mamei care cunostea efectele hormonilor artificiali) o cale mai buna.
 Astfel ca am mancat 2 luni mancare cruda 100% - insa nu ecologica ; zilnic sucuri  de sfecla, mar, morcovi (radacina) ; am incetat sa mai fumez si am facut iarasi masaje , de data aceasta o combinatie intre chiropractica si cred eu mai mult masaj limfatic, reflexo.(nu avea o specializare spre una din ramuri, incerc eu sa-mi dau seama acum ce fel de masaj era). Miraculos in 2 luni chistul nu mai era (nu stiu daca se putea absorbi din senin si fara sa fac lucrurile astea) iar corpul meu, talia chiar aratau mult mai bine . Partea si mai stralucita a fost ca nu am slabit, energia mea crestea in fiecare zi, eram foarte vioaie, ma simteam bine, sanatoasa, eram rosie in obraji (mama zice si acum .. "niciodata nu te vazusem ca atunci"). Evident ca minunea nu tine prea mult ... din cauza nepasarii asupra corpului, din cauza unor suferinte sufletesti, psihice ..si dezinteres in general am trecut brusc la vechiul stil de viata, fumand totodata ocazional.  Am avut cateva mici incercari de a reveni la acest stil de viata insa la acea perioada nu am avut putere si nici perseverenta. Astfel au mai trecut 2, 3 ani ...

4.  In vara anului trecut , dupa ultima sesiune am inceput sa ma simt tot mai obosita, fara vlaga, uneori fara chef . Urma sa plec cu o bursa de studii in 2 luni cand i-am spus mamei .. "stii cred ca trebuie sa tin din nou regim ca nu ma mai simt bine asa .. de maine incepem" ..si saraca imi cumpara legumele si eu tot nu ma apucam. S-a repetat situatia de vreo 2 ori. Eu am continuat sa pierd noptile, am inceput sa nu mai am pofta de mancare si chiar am slabit vreo 2 kilograme. Cu 1 saptamana inainte de zborul spre Germania am inceput sa fiu asa slabita ca oboseam atat de rau pe strada ca trebuia neaparat sa ma asez, altfel aveam stare de lesin. Lumina de la soare deja o percepeam mult mai intens .. desi nu intelegeam dadeam vina pe lentilele de contact. Pana la urma mama a decis ca e posibil sa fiu foarte anemica , nu mai pot calatori asa si am mers la Spitalul Coltea vineri seara - 4 septembrie unde am aflat un nou diagnostic pentru "putin iubitul" meu corp : leucemie.

** Si ca sa am o amintire mai sigura, o sa transcriu ceea ce am scris pe 2 octombrie 2009 - la o luna de la diagnosticare :

" astfel ca am ajuns sa fac niste analize de sange si sa aflu ca sufar de leucemie acuta limfoblastica (doctorii au fost destul de sceptici cu sansele mele de tratament, boala fiind intr-un stadiu foarte critic). Ciudat , nu am fost nici socata, nici speriata, nici pesimista, nici macar un moment, incercam sa rostesc numele bolii dar nu se rostea (ba din contra cu "l" imi venea doar "lepra":)) ). Parea ciudat ... in contextul viitoarei mele aventuri visate pe alte meleaguri. M-am gandit la familie, la parinti, la prieteni,  ma puneam in locul lor nu stiam cum sa-i fac sa inteleaga ca totul va fi bine ..orice ar fi si sa nu fie demoralizati.
Spitalul : salon de vreo 13 paturi, multe doamne, haioase, mai putin haioase, pretentii, m-am amuzat de minune de toata agitatia din cele 2 saptam.petrecute acolo. Din cauza tratamenntului, imunitatea mea a scazut foarte mult si m-au mutat intr-o rezerva cu 2 paturi  ; am fost foarte deprimata initial, crezand ca nu o sa pot sa fiu la fel fara oameni alaturi, dar m-am obisnuit si aici in nouul "cuib" alaturi de un alt coleg. Toate perfuziile, intepaturile au devenit o rutina foarte repede, mai ales ca starea mea clinica a fost foarte drastica la inceput, corpul fiind din ce in ce mai slabit. Uneori am simtit ca este o aventura, o experienta, o lectie, o treapta ... am citit ce am vrut, am cantat cu ultimele puteri, am ras si m-am bucurat cu oricine venea in preajma. In micile momente de cumpana rugaciunea mi-a fost singurul ajutor , m-a ridicat de fiecare data , m-a linistit, mi-a oferit iubirre, incredere, meditatie si liniste. Stiu ca fiecare are un drum pe care trebuie sa-l parcurga si ca undeva acolo sigur il va descoperi. Sunt inca in viata, imi e suficient :). Telul acum il stiu - sa ma fac bine.
 Cel mai important este sa fii increzator si sa nu uiti cat de minunata este viata. Sunt fericita ca ma trezesc si vad cerul si respir, am invatat o data in plus cat de mult trebuie apreciata viata si sa inveti sa o traiesti frumos, sa realizezi ca nu esti nemuritor si nici cel de langa tine .. si sa nu o faci cand e deja prea tarziu ."

 Inca sper si ma lupt ca persoana mea sa nu uite ce a scris atunci ...

Reactualizarea din punct de vedere alternativ ? Nu stiu cum s-a intamplat dar dupa numai 4 zile am hotarat ca trebuie sa facem ceva cu dieta (cred ca tot medicul meu de familie a demarat planul dietei).

Legume /fructe ?? - > Doctorii mei pe care sincer ii admir, ii iubesc, ii pretuiesc si le sunt recunoscatoare ,mi-au interzis (pentru a evita complicatii datorate infectiilor) fructele si legumele crude - totul sa fie fiert.-
 Astfel ca zilnic mi se aducea (mai precis matusa DD aducea de 2x/zi, mai precis "matusa Aurica" - cum imi place mie s-o alint) compot de fructe inchise la culoare pe cat posibil bio si ciorba pasata de diverse legume.

Lactatele ? Doctorii mi le-au interzis pentru ca incurajeaza ciupercile, candida .. astfel ca am considerat ca nu avem nevoie de intrusi in corp :).

Zaharul ?? Sarea ?? Incepusem tratament cu cortizon - cantitati maricele din ce am inteles eu , drept urmare mi-au recomandat sa nu ma ating de sare si zahar ca sa nu ma umflu, ca sa nu fac diabet . Vedeti ce doctori draguti am avut eu ? :)

Carnea ?? Aici am decis noi .. fara carne !!!

In toata perioada aceasta in care mama nu se dezlipea de patul meu, iar matusa a bucatarit pentru toata viata ei am aflat cu totii , cu parere de rau, ca aproape toti taranii nostri iubiti (daca nu toti) s-au obisnuit sa foloseasca fertilizatori artificiali si pesticide ... Numai "matusa Aurica" stie cat se lupta prin piete sa gaseasca ceva, pana la urma alegand sa-si cheltuiasca toti banii in magazinele cu certificat bio (imi place sa cred ca este luat legal).

La sfatul dr.meu de familie am baut si o combinatie de ceaiuri si am luat "bilute" homeopate.


 Treptat am diversificat regimul, insa in continuare vegetarian .. din cand in cand sucuri crude, proaspat stoarse (dimineata varza, la pranz struguri negrii/rosii), mi-era frica de cruditati (la 100-500 de leucocite nu-ti permiti prea multe), sucul se digera repede.

"Fetele mele" s-au dus mai apoi si la un doctor ortomolecular  care ne-a sfatuit sa-i dam organismului totusi o proteina animala cu lant scurt (cum e pestele, nu mai mult de 300g pe saptamana) , suferind de miopatie cortizonica  a spus ca celulele alea se vor hrani din mine daca "nu le arunc din cand in cand cate ceva".

Tot ele au mai mers si pe la alti doctori vestiti , printre care o doamna a sustinut ca "o veti avea pe cosntiinta daca ii mai dati sucuri". Tot ele au vorbit si cu domnul Andritoiu care un dragut fiind a fost intodeauna alaturi , atat cu regimul sau, cu produse si cu o vorba dulce. Dansul ne-a trimis propolis (tinctura si solid), miere (dar nu o foloseam), niste combinatii apicole "secrete" (cred, pt.ca nu scria pe borcan ce contine), polen. Regimul sau era creat tot din vegetale - iar pentru ca nu aveam voie crud .. le mancam gatite. Tot la sfatul dansului am baut si niste ceaiuri si ar mai fi trebuit sa fac reflexoterapia talpilor pe pietre sau boabe de fasole .. dar am cam chiulit la aceste "sedinte".
Toate astea a trebuit sa le facem in spital . In primele 4 luni am fost de 3 ori acasa : 1 weekend dupa prima luna de la internare - a coincis cu ziua fratelui, 1 saptamana dupa inca o luna - a coincis cu ziua mea de nastere si dupa inca 2 saptamani de spitalizare am primit bonus 10 zile "concediu" de sarbatori . Apoi am inceput tratamentul de consolidare - bombardare :p  si perioadele s-au mai rarit .

In paralel am inceput sa inghit si pliculetele de la BioBran.

Slava Domnului am ajuns destul de repede si fara complicatii in remisiune - cred ca prin octombrie, asa ca incet, incet s-au mai calmat si spiritele / ma refer aici la toate spiritele.

Dar cautarea nu a luat sfarsit . Am mers si la domnul Boerescu sa vedem ce noutati ne-ar putea zice . Insa nu au fost prea multe noutati sub soare ... o dieta pe care o puteai tine dupa cartea Studiul China sau cautand singur regimul Osawa . In fine, nu comentez prea mult, lucrul bun a fost ca ne-a deschis ochii sa facem mai multe sucuri (cu ajutorul blenderului) de urzici sau patrunjel ... (matusa imi facuse in trecut din patrunjel pentru cresterea trombocitelor - "verde" era pentru trombocite :D ).. asa ca am avut ocazia, surprinzatoarea ocazie ca dupa o cura de consolidare in care mama m-a indopat cu suc de urzici maduva mea si-a revenit mult mai bine , mai repede si cu valori normale. A fost uimitor .Bineinteles ca oricine are dreptul sa spuna "a fost o intamplare " .. dar pentru mine stiu ca n-a fost.

Drumul continua si eu asteptam sa se termine odata protocolul (care se intindea pe aprox. 3 ani pentru ca si-asa nu respectasem durata curelor) . De ce? Ca sa-mi detoxific corpul de chimeoterapie si sa incep din nou viata "reala". Astfel ca dupa a 3a cura de consolidare , dupa ce mi-au atins iarasi nervii prin coloana de am schiopatat 2 saptamani ... am gasit ceva .. frumos, interesant, tentant :) . Am gasit Goji berries pe siteul Paradisul verde .. nu asta era descoperirea...descoperirea a fost cand mi s-au terminat . Am intrat din nou pe siteul lor (cu 6 zile inainte de programarea la a4a cura) ..si in stanga jos era scrisa o trimitere la un link - >   Ligia Pop . Si am zis .. " wow ..acelasi nume ca al profesoarei de pian din liceu , o fi ea? si-a facut site? " Si nu, nu era ea , era alta Ligia si alta Pop (multumesc Raoul ca te-ai casatorit cu ea :) ) .
Pe prima pagina trona Brian Clement, filmulete, informatii, clinica, marturii ... asta a fost ... am intrat in extaz..era exact ce voiam sa fac eu cand voi termina protocolul (doar stiam cu ce se mananca in mare parte, de acum 3 ani) ... Am uitat sa mentionez ca in acea zi, inainte sa descopar siteul .. a fost prima data cand am zis "desi nu m-am rugat niciodata la Maica Domnului, o sa incerc acum" - eram neincrezatoare, dar am zis ca incerc sa o intreb ce sa fac mai departe ....si ?? chair mi-a raspuns . :) . Evident pentru cine vrea poate fi o coincidenta, pentru mine stiu ca nu e (a continuat sa-mi raspunda).

Minunea 2 a fost ca i-am scris Ligiei cu 3 zile inainte de cura ..si mi-a raspuns promt si sustinator . Nu-mi venea a crede .. deja nu mai putea nimeni sa-mi schimbe decizia : "renuntam la cure si regandim regimul cu sfaturile Ligiei" .Apoi, cu 2 zile inainte de cura am decis din nou : "ne imprumutam si plecam la Hippocrates ca sa invatam mai multe , sa fim siguri de ce aplicam " si la fel...Sheila S. ne-a raspuns prompt si satisfacator de la Clinica.
A fost dureroasa convorbirea cu medicii ...

Vrand sa plecam cat mai repede, am grabit toate actele necesare, in doar o saptamana am mers la ambasada pentru viza . Alta surpriza : mamei i-a dat viza pe 10 ani, mie- pacientul , nu !! Am fost suparata foc atunci ..mai ales ca deja platisem la Hippocrate, iar banii nu se returnau , abia acum inteleg motivele lor de ce nu au vrut sa-mi dea viza. Drept urmare a trebuit sa ma reprogramez la un alt interviu peste abia 1 luna.  Nu a fost rau, cand am aflat verdictul am luat telefonul si am telefonat unui nou maseur . Povestea? In noiembrie o fosta colega m-a sunat si mi l-a recomandat : "Laura, trebuie sa mergi la el, este doctor, este f bun in ceea ce face, uite mie mi-a rezolvat asta si asta ...a mai avut 7 copii cu leucemie" .. insa nu am avut cum sa merg la el in alt oras pentru ca eram mult prea slabita. Pe vremea aia mergeam cu caruciorul cu rotile la toaleta, faceam 3 - 4 pasi pe zi. Insa venise si momentul asta . Eu m-am gandit asa : "de vindecata sunt .. asa ca mai trebuie sa-mi indrept coloana, cine stie ... poate merge ". De atunci incepand am mers la dansul. Din nou , om deosebit, cunostinte minunate .. masaj miraculos poti spune. Coloana mea, care se strambase si mai rau de la statul in pat ..in doar 2 zile a demonstrat ca stie sa se indrepte ... a fost cu adevarat un miracol pentru mine ! Muschiul spatelui unde a fost strambatura mai are de recuperat din cauza unei atrofii vechi, de la pubertate. Pielea la fel - schimbata dupa prima sedinta . Puterea si ea - schimbata . Totul a mers minunat, acele masaje au fost cu adevarat o binecuvantare si o incununare a corpului meu dupa tot ce patimise. Am aflat toate povestile celorlalti copii blonavi, posibilele cauze, am inteles de ce trebuie sa tratam cauza si nu efectul. Dansul a spus ca ma poate readuce la starea de sanatate, dar mai incolo e treaba mea cum ma ingrijesc, ce mananc (cauzele chimice), ce fac cu mine - mai ales  din punctul de vedere al psihicului.

Si ca sa ma apropii de prezent .. a urmat calatoria spre Centrul de sanatate Hippocrate. Nu stiu ce mai urmeaza :) . Stiu doar ca in prezent ma simt minunat , mai bine decat inainte de boala (mai am de refacut ceva muschi si o sa pot sa ma folosesc 100% de corp) . Ma sesizez foarte des vibrand, radiand .. ma simt multumita si impacata fizic si psihic, spiritual.
Cred ca am mult mai multe de completat in poveste, dar momentan atat pot reduce.

Multumesc lui Dumnezeu pentru viata si pentru ajutorul de a o descoperi incet, incet. Multumesc familiei si prietenilor. Multumesc tuturor oamenilor din jur, si tuturor in general ca ma ajuta sa exist !